maica-mea

Mai sunt cateva zeci de minute si trece ziua de azi , iar eu stiu ca nu am facut tot ce as fi vrut azi si simpt  o super nevoie sa ma apropii de mama mea, drept pentru care voi incerca sa fug pana la ea, sa o strang in brate. Vreau de data asta ca ea sa stea in bratele mele , sunt convins ca are mare nevoie de o imbratisare si vreau de mult timp sa fac asta. Poate intro zi voi avea curajul sa fac acest gest si fizic, deocamdata voi incerca asa, prin scris . Kilometrii sunt si ei un mic impediment , iar timpul...eh, timpul nu merita blamat.

Mama mea este cel mai frumos om pe care il cunosc. Aud des aceasta expresie "om frumos" , uneori referitoare la persoane care doar degaja senzatia asta, dar mama... mama mea e pur si simplu superba. Cea mai minunata, cinstita, puternica si cea mai capabila de iubire femeie din viata mea. Nu cred ca am suficient dar sau indemanare sa exprim cat de multe calitati, ce parti frumoase, ce daruri, cata rabdare si cata intelegere a sadit Dumnezeu in omul care mi-a dat viata si care m-a tinut de mana fara sa se planga de vreo durere, douazeci si ceva de ani...

Maica-mea nu mi-a reprosat niciodata, nimic.
Nu m-a batut.
Nu m-a chinut.
M-a ocrotit fara exagerari.

Maica-mea m-a invatat sa gatesc,
sa citesc,
sa spal haine,
sa fac o mie de lucruri cum trebuie.

Maica-mea  nu cunoaste neincrederea in copiii ei, indiferent de gurile rele.
A crescut cinci copii si , sa-mi fie iertata lipsa de modestie, i-a crescut impecabil.
Ne-a invatat sa fim oameni, sa ajutam pe oricine are nevoie, sa avem bun simt.
Ne-a dat din ea si de la ea tot ce avea mai bun, fara gandul de a pastra vreodata ceva si pentru ea.

Maica-mea este o sfanta ( a spus un prieten  ) care munceste o zi intreaga pentru cativa lei amarati pe care ii imparte fara regret acolo unde stie ea ca e nevoie mai mare. Si asta face "de cand o cunosc eu", oricat de greu ii este sa nu aiba nimic pentru ea. Munceste si imbatranesete si puterile nu o mai tin ca la inceput si singura ei multumire e gandul ca noi, copiii ei, suntem bine. Uneori am senzatia ca mama nu poate fi fericita decat prin munca, dar asta nu-i adevarat. Mama inca nu a cunoscut fericirea, nu a fost iubita, nu a fost ajutata, nu s-a dus unde a visat, nu are cum sa stie cum se simte fericirea pe care ti-o poate aduce LIBERTATEA. Si sper sa ii se mai rareasca greutatile, sa inceapa sa cunoasca aceasta libertate cat mai curand.

Maica-mea a fost chinuita mult timp. Mai intai de mamaia, Dumnezeu s-o odihneasca, apoi de un sot nebun, apoi de un sot incapatanat, apoi de noi, de mine...  Si inca se chinuie. Si mi-ar placea sa cresc mai repede, sa o ajut mai mult, sa ii fiu mai des aproape, sa o duc la mare, prin tara, prin lume, sa ii arat la randul meu ce am descoperit ca mai are viata de oferit, sa nu o supar. Da, mi-ar placea sa nu o mai supar niciodata.

Vreau ca mama sa fie fericita. Si sanatoasa. Si iubita. Si sa ii fie mai usor.

Eu stiu ca oamenii se schimba, situatiile se imbunatatesc si nu-mi fac griji. Dar mama merita numai ce-i bun in lumea asta, si sper ca aceasta bunatate, aceste parti frumoase ale vietii , pe care ea inca nu le cunoaste,  sa nu mai intarzie mult.

Imi iubesc mama, desi nu i-am spus asta decat o data, inainte sa ies din casa si si-atunci am dat-o pe fuga si mai in gluma pentru ca simteam nevoia sa o spun si nu am avut curajul altfel.

Te iubesc mami , mult, si apreciez cu tot sufletul tot ce esti si tot ce faci. Imi doresc sa iti fie bine , sa te poti bucura in continuare de noi si sa o vezi pe Alma crescand, sa fii bunica ei asa cum stiu ca iti doresti. Cand te va cunoaste mai bine, te va iubi enorm, nu-ti fa griji .

La multi ani draga mea mami! Mi-e dor sa te vad zambind si razand intre noi toti.